Advocacy

27. ROMÂNIA REGRESEAZ? ÎN MATERIA PREVENIRII TRAFICULUI DE PERSOANE

 

Ieri, 25 octombrie 2021, a fost publicat? în Monitorul Oficial Hot?rârea nr. 1064 adoptat? de Guvern în data de 2 octombrie 2021, privind modificarea ?i completarea Hot?rârii Guvernului nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 ?i a Planului na?ional de ac?iune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022.

Pe data de 26 august 2021, Re?eaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane (RoITP) ?i partenerii s?i au solicitat Guvernului României s? NU adopte proiectul de HG sus-men?ionat, care primise aviz negativ ?i din partea CES, deoarece aceste modific?ri conduc la un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile interna?ionale ce monitorizeaz? acest domeniu consider? c? Guvernul României „nu îndepline?te standardele minime în vederea elimin?rii traficului de fiin?e umane”. România este statul UE care ofer? cele mai multe victime în plan interna?ional ?i peste 50% dintre victimele identificate la nivel intra-comunitar, cu un num?r de minori ce a crescut de 10 ori în numai 2 ani, conform Raportului UE din 2020.

 


 

26. SOLICITARE C?TRE GUVERNUL ROMÂNIEI privind procedura de adoptare a Hot?rârii Guvernului pentru modificarea ?i completarea Hot?rârii Guvernului nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 ?i a Planului na?ional de ac?iune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022

 

ONG-urile semnatare, membre ale Re?elei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP), au luat cuno?tin??, cu mare dezam?gire, despre forma Proiectului de Hot?râre a Guvernului referitor la modificarea actualei Strategii na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 (SNITP), aflat? în procedur? de adoptare.  

Totodat?, recunoa?tem importan?a avizului negativ al Consiliului Economic ?i Social, elaborat, la solicitarea semnatarilor, în data de 24 august a.c.

Atragem aten?ia asupra faptului c? aceste modific?ri conduc la un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile interna?ionale care monitorizeaz? acest domeniu consider? c? Guvernul României „nu îndepline?te în totalitate standardele minime în vederea elimin?rii traficului de fiin?e umane”, ?ara noastr? fiind, totodat?, statul UE care ofer? cele mai multe victime în plan interna?ional, cu un num?r de minori ce a crescut de 10 ori în doar 2 ani, conform Raportului UE din 2020.

În acest context, România risc? o retrogradare interna?ional? în TIER 3, al?turi de state care nu au capacitatea de a lupta împotriva traficului de persoane, precum cele de mai jos:

TIER 3 - Romania

 


 

25. SOLICITARE C?TRE CES privind procedura de adoptare a Hot?rârii Guvernului pentru modificarea ?i completarea Hot?rârii Guvernului nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 ?i a Planului na?ional de ac?iune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022

 

ONG-urile semnatare, membre ale Re?elei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP), au luat cuno?tin??, cu mare dezam?gire, despre forma Proiectului de Hot?râre a Guvernului referitor la modificarea actualei Strategii na?ionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 (SNITP), aflat? în procedur? de adoptare.  

Atragem aten?ia asupra faptului c? aceste modific?ri conduc la un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile interna?ionale care monitorizeaz? acest domeniu consider? c? Guvernul României „nu îndepline?te în totalitate standardele minime în vederea elimin?rii traficului de fiin?e umane”, ?ara noastr? fiind, totodat?, statul UE care ofer? cele mai multe victime în plan interna?ional, cu un num?r de minori ce a crescut de 10 ori în doar 2 ani, conform Raportului UE din 2020.

 


 

24. MEMORIU – AMICUS CURIAE PENTRU CURTEA CONSTITU?IONAL? A ROMÂNIEI

 

Re?eaua de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) solicit? prin prezenta s? fie încuviin?at? depunerea la dosar a urm?toarelor argumente prezentate în memoriul de mai jos, ÎN LEG?TUR? CU OBIEC?IA DE NECONSTITU?IONALITATE a dispozi?iilor Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec?torilor ?i procurorilor ?i pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar? – PLx 125/2021; Legea nr. 196/2021, formulat? de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie.

 


 

23. PUNCT DE VEDERE PRIVIND STRATEGIA NA?IONAL? PRIVIND RECUPERAREA CREAN?ELOR PROVENITE DIN INFRAC?IUNI PENTRU PERIOADA 2021-2025

 

64 de ONG-uri membre ale Re?elei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoITP) ?i Federa?iei Organiza?iilor Neguvernamantale pentru Servicii Sociale- FONSS, în temeiul art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparen?a decizional? în administra?ia public?, au transmis c?tre ANABI un set de opinii cu valoare de recomandare, referitoare la propunerea privind Strategia Na?ional? privind Recuperarea Crean?elor Provenite din Infrac?iuni pentru Perioada 2021-2025.
ONG-urile semnatare apreciaz? calitatea propunerii de politici publice ?i î?i exprim? sprijinul pentru m?surile preconizate ?i variantele de solu?ionare propuse, în special în ceea ce prive?te înfiin?area ?i func?ionarea Fondului Na?ional de Prevenire a Criminalit??ii.

 


 

22. INFORMARE PUBLIC?

 

Din data de 16 martie 2021, Silvia T?bu?c? s-a al?turat echipei Ministrului Justi?iei, Stelian Ion, f?r? a deveni membru de partid ?i p?strând-?i calitatea de tehnocrat.

În acest context, Re?eaua de ONG-uri Împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) este reprezentat? de Cerasela B?nic? (CADO) – [email protected], iar atribu?iile la nivelul Centrului European pentru Educa?ie ?i Cercetare Juridic? au fost delegate – persoan? de contact fiind Alexandra Stroic? – [email protected]

 


 

21. SCRISOARE DE ÎNGRIJORARE PRIVIND DELEGAREA ÎN FUNC?IA DE PROCUROR ?EF SEC?IE (DIICOT)

 

Peste 75 de ONG-uri active în domeniul accesului liber la justi?ie sunt îngrijorate cu privire la felul în care, în continuare, au loc numirile unor procurori în func?ii de conducere la DIICOT.

Drept urmare, solicit? Consiliului Superior al Magistraturii s? acorde maxim? responsabilitate discu?iilor referitoare la ”Propunerea de delegare în func?ia de procuror ?ef al Sec?iei de combatere a infrac?iunilor de terorism ?i a criminalit??ii informatice din cadrul Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism a domnului FLECKHAMMER ROBERT”, ce se afl? pe ordinea de zi a CSM mâine, 2 februarie 2021.

ONG-urile consider? c? orice func?ie de conducere într-un parchet, cu atât mai mult în unul specializat precum DIICOT, ar trebui s? fie ocupat? de procurori cu activitate profesional? solid? ?i necontestat?. Din p?cate, opinia public? a criticat felul în care unele dosare au fost instrumentate de c?tre procurorul pentru care se solicit? delegarea în func?ia de procuror ?ef, în special dosarul magistra?ilor ?i jurnali?tilor fila?i, precum ?i dosarul Radio România.

 


 

20.  RAPORT INDEPENDENT DE MONITORIZARE A M?SURILOR ANTI-TRAFIC DE PERSOANE (NOIEMBRIE 2019 – NOIEMBRIE 2020)

 

La un an de la solicitarea trimis? Guvernului de c?tre un grup de 63 de ONG-uri, prin care se solicita implementarea unor m?suri urgente anti-trafic de persoane, a fost publicat Raportul de monitorizare independent? din care rezult? lipsa total? de interes a Guvernului pentru reforme în acest domeniu.

 


 

19.  SCRISOARE DE ÎNGRIJORARE PRIVIND PROMULGAREA PROIECTULUI DE LEGE PL-X 101/09.03.2020

 

Constat?m cu profund? dezam?gire c? la o s?pt?mân? de la publicarea Raportului Comisiei Europene pe trafic de persoane în care România este prezentat? ca fiind statul cu cel mai mare num?r de victime în plan european (pg. 26) ?i cu un num?r de copii trafica?i în 2017-2018 de 10 ori mai mare decât în perioada de raportare precedent? (2015-2016 pg.34), Pre?edintele României a promulgat o lege mai favorabil? pentru inculpa?ii infrac?iunilor de trafic de minori ?i pornografie infantil?.

De?i 108 ONG-uri au atras aten?ia Pre?edintelui României asupra problemei din legea respectiv? ?i au solicitat, în data de 13 octombrie 2020, retrimiterea legii în Parlament pentru completarea art. 154 alin.(4) în vederea revenirii la forma prev?zut? de Codul penal la acel moment, Pre?edintele a preferat s? promulge legea în cauz? ?i s? trimit? ONG-urilor o simpl? informare nemotivat? dup? ce legea fusese deja promulgat?.

 


 

18.  SOLICITARE DE NEPROMULGARE A PROIECTULUI DE LEGE PL-X 101/09.03.2020

 

108 ONG-uri solicit? Pre?edintelui României s? NU promulge legea în forma aprobat? ini?ial de Parlamentul României deoarece aceasta ar deveni lege mai favorabil? pentru inculpa?ii din multe dosare de trafic de minori ?i pornografie infantil?, ?i s? trimit? Proiectul de lege în Parlament pentru reexaminarea modific?rilor art. 154 alin.(4) Cod Penal.

 


 

17.  MINISTRUL JUSTI?IEI: ”GRUPURILE ORGANIZATE SE PROTEJEAZ?… AVEM DE-A FACE CU UN FENOMEN CARE SE STRUCTUREAZ?, SE ORGANIZEAZ?, SE PERPETUEAZ? ?I SE CONECTEAZ? ”

 

Înregistr?rile provin de la jurnalistul Radio România Ia?i, Mihaela Munteanu, ?i relev? magnitudinea fenomenului, dar ?i dificult??ile cu care se înfrunt? anchetatorii de bun? credin??. De altfel ministrul Justi?iei poveste?te cum a aflat la un eveniment al DIICOT despre practicile tot mai sofisticate ale re?elelor de trafic de persoane din România.

Unele dosare se adun? din cauza deficitului de personal, altele bat pasul pe loc din cauza faptului c? victimele sunt reticente în a comunica informa?iile ?i infractorii sunt organiza?i. Dar adev?rata cauz?, în optica mea, care reclam? specializarea este c? ?i infractorii s-au specializat. Eu îmi aduc aminte c? acum zece ani de zile când citeam materiale despre traficul de persoane nu includeau forme de atragere a victimelor pe care le practic? ast?zi infractorii. Nu includeau informa?ii despre o re?elizare atât de puternic? a celor care se organizeaz? pentru a face tragic de persoane, respectiv de minori. Nu includeau o interna?ionalizare cert? a fenomenului. La ora aceasta, infractorii români sunt conecta?i sistematic cu infractori din alte ??ri. Nu numai din Europa. Dac? vorbim de crima organizat?, deja crima organizat? are contacte în zone de o criminalitate extrem? ?i periculoas?, precum Mexic, de exemplu. Sunt clanuri de crim? organizat? care la ora asta încearc?, testeaz? ?i desf??oar? uneori contacte cu grupuri infrac?ionale din alte jurisdic?ii, nu numai europene. Deci aceast? specializare ?i supra-specializare a infractorilor reclam? ?i o organizare din partea organelor de respectare a legii. Care s? nu fie doar pe hârtie. Acest lucru este extrem de important. Nu e?ti specialist dup? ce ai f?cut trei cursuri ?i câteva seminarii. E important s? cre?tem ace?ti speciali?ti ?i s?-i p?str?m în echipe care lucreaz? lung timp împreun?.”, remarc? Predoiu în cadrul comisiei de anchet? parlamentar?.

Am asistat anul trecut la o reuniune a DIICOT. Am ?inut s? r?mân la partea tehnic?, unde nu s-au discutat dosare, s-au discutat probleme sistemice. ?i erau acolo oameni din poli?ie, servicii, din zona CSM, deci era cam tot spectrul de institu?ii de aplicare a legii. ?i am auzit acolo lucruri extrem de îngrijor?toare. Grupurile organizate se protejeaz?. Nu mai e doar vorba c? se feresc s? fie descoperite ?i anchetate, de o atitudine defensiv?. Avem de-a face cu o atitudine pro-activ? de protec?ie deocamdat?. Au drone cu care supravegheaz? supraveghetorii, au instala?ii de bruiaj ?i contra-filaj, folosesc ma?ini multiple  pentru a deruta ma?inile de filaj. Practic? deja forme sofisticate de protec?ie a actului infrac?ional în sine. Nu mai vorbim de trafican?i care î?i v?d de treaba lor. Avem de-a face cu un fenomen care se structureaz?, se organizeaz?, se perpetueaz? ?i se conecteaz?. P?i un astfel de fenomen nu poate fi comb?tut eficient decât supra-specializând în partea cealalt?, la noi”, a mai afirmat Predoiu.

 


 

16.  SOLICITARE DE DEPUNERE A UNUI PROIECT DE LEGE PRIVIND C?UTAREA PERSOANELOR DISP?RUTE

 

150 de ONG-uri solicit? Comisiei parlamentare de anchet? privind situa?ia cazurilor copiilor disp?ru?i începerea de urgen?? a unui dialog cu Guvernul României în vederea finaliz?rii procesului de elaborare a legii privind c?utarea persoanelor disp?rute. Men?ion?m c? în anul 2019 au fost înregistrate aproximativ 4.000 de cazuri de copii disp?ru?i, dintre care 10% nu au fost înc? identifica?i. Tergiversarea nejustificat? a adopt?rii unui act normativ, solicitat de cet??enii României dup? ”experimentul Caracal,” afecteaz? în mod direct victimele dispari?iilor ?i familiile acestora.

 


 

15.  PROPUNERE DE AMENDARE A PROIECTULUI DE ACT NORMATIV PRIVIND C?UTAREA PERSOANELOR DISP?RUTE, SUPUS DEZBATERII PUBLICE DE C?TRE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

RoTIP apreciaz? activitatea Ministerului Afacerilor Interne de a ini?ia, în procedur? de urgen??, un proiect de act normativ care vizeaz? c?utarea persoanelor disp?rute ?i, totodat?, de a sublinia ”necesitatea stabilirii cu celeritate a m?surilor care s? permit? luarea, în cel mai scurt timp ?i în parametri de eficien??, a unor decizii strategice la nivelul Poli?iei Române cu privire la instituirea unor mecanisme adecvate de gestionare a fenomenului persoanelor disp?rute.”

Atragem aten?ia asupra faptului c? numeroase articole din cadrul acestui proiect de act normativ restrâng libert??i constitu?ionale, iar eliminarea sau modificarea acestor articole ar face procedurile de c?utare a unei persoane disp?rute complet ineficiente. Ne raliem pozi?iei APADOR-CH care men?ioneaz? c?, în conformitate cu art. 115(6) din Constitu?ia României, Guvernul poate s? emit? ordonan?e de urgen?? care, printre altele, NU afecteaz? libert??ile constitu?ionale. Cum prezentul act normativ, pentru a fi eficient, trebuie s? interfereze în anumite condi?ii cu drepturi fundamentale, adoptarea lui poate fi f?cut? doar printr-un act normativ de tip ”lege”, adoptat în procedur? de urgen?? în Parlament.

Prin urmare, solicit?m Ministerului Afacerilor Interne s? revin? la forma ini?ial? a prezentului act normativ, aceea de ”lege”, ?i s? demareze cât mai repede procedura de adoptare a acestuia. Orice continuare a tergivers?rii în procedura de adoptare a acestui act normativ afecteaz? în mod direct posibilitatea de identificare rapid? a persoanelor care dispar zilnic.

 


 

14.  RE?EAUA DE ONG-URI ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE (RoTIP) – SCRISOARE DESCHIS? ”CUI FOLOSE?TE SECRETIZAREA DOSARELOR PENALE ALE TRAFICAN?ILOR DE FIIN?E UMANE?”

 

Organiza?iile semnatare solicit? Ministrului Justi?iei ?i Consiliului Superior al Magistraturii s? explice de ce toate dosarele de trafic de minori ?i de trafic de persoane au fost ?terse de pe portalul instan?elor de judecat?, cine a luat acest? decizie ?i s? publice toate documentele de fundamentare ?i avizare a acestei decizii. Va rug?m s? explica?i de ce aceast? decizie a fost adoptat? f?r? nici o consultare public? prealabil? în care s? fie discutate ?i solu?ii alternative.

 


 

13.  RE?EAUA DE ONG-URI ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE (RoTIP) A OPRIT ADOPTAREA PROIECTULUI DE ORDIN AL M.A.I.!

 

Re?eaua de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) a reu?it s? opreasc? adoptarea proiectului de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne prin care ANITP dobândea competen?a de a evalua activitatea societ??ii civile în lupta anti-trafic.

Ministerul Afacerilor Interne a anun?at reprezentan?ii Re?elei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) despre retragerea din procesul de aprobare a Proiectului de Ordin al Ministrului  Afacerilor Interne  pentru  modificarea ?i completarea Regulamentului de organizare ?i func?ionare a Agen?iei Na?ionale împotriva Traficului de Persoane prin care se propunea monitorizarea ?i evaluarea activit??ii organiza?iilor neguvernamentale de c?tre Agen?ia Na?ional? împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Decizia Ministerului a intervenit în urma dezbaterii publice privind Proiectul de Ordin respectiv, care a avut loc online în data de 11 august 2020, în cadrul c?reia reprezentan?ii Re?elei au solicitat eliminarea prevederilor cu privire la monitorizarea ?i evaluarea activit??ii organiza?iilor non-guvernamentale de c?tre ANITP, aspect care încalc? principiile democratice, fiind în contradic?ie cu prevederile Constitu?iei României privind libertatea de asociere a organiza?iilor neguvernamentale ?i cu legisla?ia european? anti-trafic.

 


 

12.  CONSTITUIREA UNEI RE?ELE DE ONG-URI CARE LUPT? ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE

 

Pentru a marca Ziua Mondiala Împotriva Traficului de Persoane, 15 ONG-uri cu activitate în domeniul luptei împotriva traficului de persoane ?i al protec?iei victimelor, s-au constituit din 30 iulie 2020 într-o re?ea informal?. De?i România este ?ara european? cu cele mai multe victime exploatate, pân? la acest moment nu a existat o re?ea de ONG-uri care s? activeze în domeniu.

 


 

11.  GUVERNUL ROMÂNIEI ÎN PLIN? PANDEMIE VREA S? CONTROLEZE ONG-URILE ACTIVE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE!

 

Consider?m c? dorin?a ANITP de monitorizare ?i evaluare a activit??ii desf??urate în domeniul luptei împotriva traficului de persoane de c?tre organiza?iile neguvernamentale reprezint? o grav? înc?lcare a libert??ii de ac?iune ?i exprimare a societ??ii civile ?i totodat? o îngr?dire a valorilor democratice.

 


 

10. PETI?IE NA?IONAL? – TRAFICUL DE PERSOANE ESTE O AMENIN?ARE SERIOAS? LA ADRESA SECURIT??II UMANE ?I SIGURAN?EI NA?IONALE

 

Luând în considerare obliga?iile institu?iilor Statului Român de a-?i proteja ceta?enii împotriva înc?lc?rii grave a demnit??ii ?i drepturilor fundamentale ?i de a reduce fenomenele ce afecteaz? direct securitatea na?ional?, noi – un grup de 63 de ONG-uri – apel?m la actorii sus-men?iona?i pentru a eficientiza ac?iunile împotriva re?elelor de trafic de persoane ?i a proteja cet??enii români, în special pe cei minori.

Peti?ia public?: PETI?IE NA?IONAL? – TRAFICUL DE PERSOANE ESTE O AMENIN?ARE SERIOAS? LA ADRESA SECURIT??II UMANE ?I SIGURAN?EI NA?IONALE

Raspunsuri din partea autoritatilor statului român:

 


 

9. CAZUL ??ND?REI

 

Ca membru al societ??ii civile, ECLER a coagulat un grup ini?ial de 25 de ONG-uri, atât din România cât ?i din str?in?tate, cu preocup?ri în sfera luptei anti-corup?ie ?i a crimei organizate, pentru a atrage aten?ia comunit??ii interna?ionale asupra cazului de trafic de minori cunoscut sub numele de ”cazul ??nd?rei”.

Mai multe detalii aici: http://www.ecler.org/ro/advocacy-cazul-tandarei/

 


 

8. TRANSPLANT DE ORGANE

 

Înc? din 2014, membrii ECLER au militat pe lâng? autorit??ile na?ionale, Comisia European? ?i structurile diplomatice din România în vederea reglement?rii coerente în materie de transplant ?i prelevare de organe.

Mai multe detalii aici: http://www.ecler.org/ro/advocacy-organe/

 


 

7. EDUCA?IE JURIDIC? ÎN ?COLI

 

ECLER este membru al Mi?c?rii Na?ionale privind Promovarea Educa?iei Juridice în ?coli, ini?iat? de Ministerul Justi?iei, Consiliul Superior al Magistraturii ?i Ministerul Educa?iei Na?ionale, la solicitarea mai multor ONG-uri din România.

 


 

6. SUS?INEREA UNUI REPREZENTANT AL SOCIET??II CIVILE ÎN CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

ECLER – al?turi de APADOR-CH, Funky Citizens, Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, Expert Forum (EFOR), FDSC, Centrul pentru Inovare Public?, Centrul de Asisten?? pentru Organiza?ii Neguvernamentale – CENTRAS, Cere Participare, Grupul Autonom pentru Democra?ie Participativ? – GADP, ActiveWatch, Romanian Center for European Policies (CRPE), Asocia?ia Pro Democra?ia, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, Mali?ia Spiritual?, Centrul de Investiga?ii Media, APDD – Agenda 21, Code4Romania, Human Catalyst, Greenpeace Romania – sus?ine candidatura lui Codru Vrabie pentru CSM.

Mai multe detalii aici: http://www.apador.org/blog/apador-ch-il-propune-pe-codru-vrabie-ca-membru-al-csm-din-partea-societatii-civile/

 


 

5. SCRISOARE DESCHIS? – RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN TURCIA

 

ECLER, al?turi de alte 17 ONG-uri solicit? reprezentan?ilor României s? ac?ioneze în concordan?? cu valorile care stau la baza comunit??ii transatlantice, din care România face parte, ?i s? ia pozi?ie fa?? de evolu?iile alarmante din aceste zile din Turcia, s? fac? demersurile necesare, care se înscriu în limitele mandatului democratic pe care îl au de la poporul român, pentru a reafirma necesitatea respect?rii, în aceste zile fierbin?i, a drepturilor omului, a independen?ei justi?iei ?i a statului de drept în Turcia.

Mai multe detalii aici: http://www.petitieonline.com/scrisoare_deschisa_pentru_respectarea_drepturilor_omului_in_turci

 


 

4. SCRISOARE DESCHIS? – CONSILIUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENT?RII CONVEN?IEI PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILIT??I

 

ECLER, al?turi de alte 12 ONG-uri, critic? impedimentele întâmpinate de fosta pre?edinte a CMICDPD, ?i solicit? Senatului României ?i Guvernului s? intervin? pentru aplicarea cu celeritate a legii, pentru a stopa crimele din centrele de plasament ?i pentru a asigura persoanelor cu dizabilit??i din România un tratament demn, conform cu valorile asumate de România privind protejarea drepturilor fundamentale ale omului.

Mai multe detalii aici: http://www.crj.ro/scrisoare-deschisa-consiliul-de-monitorizare-a-implementarii-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/

 


 

3. COMITETULUI INTERMINISTERIAL – COALI?IA NA?IONAL? PENTRU INTEGRAREA REFUGIA?ILOR

 

ECLER, al?turi de alte 22 de ONG-uri, solicit? Premierului, Dacian Ciolo?, deblocarea activit??ii Comitetului Interministerial – Coali?ia Na?ional? pentru Integrarea Refugia?ilor, comunicarea numelui persoanei responsabile de coordonarea comitetului ?i componen?a secretariatului tehnic.

https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=http://www.inovarepublica.ro/wp-content/uploads/2016/10/Scrisoare-deschisa-deblocarea-Coalitiei-pentru-Integrarea-Refugiatilor.doc&hl=ro

Mai multe detalii aici: http://www.inovarepublica.ro/23-de-ong-uri-ii-cer-prim-ministrului-dacian-ciolos-deblocarea-activitatii-comitetului-interministerial-coalitia-nationala-pentru-integrarea-refugiatilor

 


 

2.  REGLEMENTAREA AGEN?IILOR DE PLASARE A FOR?EI DE MUNC?

 

ECLER a lansat ?i coordoneaz? Grupul de lucru privitor la amendarea Legii 151/2000 privind protec?ia cet??enilor români care lucreaz? în str?in?tate. Acest act normativ este dep??it de realit??ile sociale din România ?i trebuie s? fie amendat în conformitate cu nevoile actuale.

Ca urmare a întâlnirii din data de 31 martie 2016, Grupul de lucru a concluzionat:

  1. adaptarea, în regim de urgen??, a legisla?iei na?ionale privind protec?ia cet??enilor români care lucreaz? în str?in?tate la standardele interna?ionale ale Organiza?iei Mondiale a Muncii, în special la Conven?ia 181 (art.7) prin eliminarea taxelor – directe sau indirecte – aplicate la recrutarea (sau medierea) persoanelor aflate în c?utarea unui loc de munc? în afara grani?elor;
  2. necesitatea acredit?rii în plan na?ional a agen?ilor de plasarea a for?ei de munc? în str?in?tate ?i reglementarea mai detaliat? a drepturilor ?i obliga?iilor acestora;
  3. crearea unei baze de date cu românii plasa?i la munc? în str?in?tate care s? fie accesibil? tuturor actorilor ce ar putea contribui la o mai bun? protec?ie a românilor din afara grani?elor (Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justi?iei);
  4. crearea unor programe na?ionale de informare a românilor interesa?i de un loc de munc? în afara grani?elor, despre drepturile pe care le au ?i provoc?rile cu care se pot confrunta, precum ?i despre institu?iile, agen?iile, ONG-urile la care pot apela atunci când drepturile lor sunt înc?lcate;
  5. încurajarea, la repatriere, a victimelor traficului de persoane exploatate prin munc? s? se adreseze autorit??ilor competente s? sanc?ioneze astfel de practici ?i crearea unor servicii adaptate nevoilor specifice acestui tip de victime, care – în prezent – nu exist? în România.

 


 

1.  POLI?IE JUDICIAR? UNIC SUBORDONAT? PROCURORULUI DIICOT

 

Înc? din 2012, membrii ECLER au militat pe lâng? autorit??ile na?ionale, Comisia European? ?i structurile diplomatice din România în vederea cre?rii unei structuri de poli?ie judiciar? pe lâng? DIICOT, dup? modelul DNA.

Aceast? m?sur? este în curs de implementare în conformitate cu modific?rile aduse de Ordonan?a de urgen?? 6/2016 privind unele m?suri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnic? dispuse în procesul penal care la art. 2 prevede:

„Art. 9.1. – (1) În vederea desf??ur?rii activit??ilor prev?zute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedur? penal?, în cadrul Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism func?ioneaz?, prin deta?are, ofi?eri sau agen?i de poli?ie judiciar?, sub directa conducere ?i controlul nemijlocit al procurorilor direc?iei, în limita posturilor prev?zute de lege.

(2) Deta?area ofi?erilor ?i agen?ilor de poli?ie judiciar? se dispune la solicitarea procurorului-?ef al Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism de c?tre ministrul afacerilor interne, pe o perioad? de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.

(3) Numirea în func?ii a ofi?erilor ?i agen?ilor de poli?ie judiciar? prev?zu?i la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-?ef al Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism.

(4) Încetarea deta??rii ofi?erilor ?i a agen?ilor de poli?ie judiciar? în cadrul direc?iei se poate dispune înaintea perioadei prev?zute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-?ef al Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism.

(5) Pe durata deta??rii ofi?erii ?i agen?ii de poli?ie judiciar? nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio îns?rcinare.

(6) Dispozi?iile procurorilor din cadrul Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism sunt obligatorii pentru ofi?erii ?i agen?ii de poli?ie. Actele întocmite de ace?tia din dispozi?ia scris? a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.

(7) Ofi?erii ?i agen?ii de poli?ie judiciar? prev?zu?i la alin. (1) au drepturile ?i obliga?iile prev?zute de lege pentru ofi?erii de poli?ie ?i agen?ii de poli?ie, cu excep?iile prev?zute în prezenta lege, ?i beneficiaz?, în mod corespunz?tor, de drepturile prev?zute la art. 11 ?i 23 din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea ?i alte drepturi ale judec?torilor, procurorilor ?i altor categorii de personal din sistemul justi?iei, aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri prin Legea nr. 45/2007, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare.

(8) Salarizarea ofi?erilor ?i agen?ilor de poli?ie judiciar? prev?zu?i la alin. (1) se realizeaz? potrivit dispozi?iilor legale aplicabile ofi?erilor ?i agen?ilor de poli?ie judiciar? din cadrul Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie.

(9) Atribu?iile prev?zute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile ?i r?spunderile ce revin ofi?erilor ?i agen?ilor de poli?ie judiciar? deta?a?i se exercit? de procurorul-?ef al Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism. Atribu?iile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofi?erii ?i agen?ii de poli?ie judiciar? deta?a?i se exercit? de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-?ef al Direc?iei de Investigare a Infrac?iunilor de Criminalitate Organizat? ?i Terorism.”