Advocacy


26. SOLICITARE privind procedura de adoptare a Hotărârii Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și a Planului național de acțiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022

 

ONG-urile semnatare, membre ale Rețelei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP), au luat cunoștință, cu mare dezamăgire, despre forma Proiectului de Hotărâre a Guvernului referitor la modificarea actualei Strategii naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 (SNITP), aflată în procedură de adoptare.  

Totodată, recunoaștem importanța avizului negat al Consiliului Economic și Social, elaborat, la solicitarea semnatarilor, în data de 24 august a.c.

Atragem atenția asupra faptului că aceste modificări conduc la un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile internaționale care monitorizează acest domeniu consideră că Guvernul României „nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”, țara noastră fiind, totodată, statul UE care oferă cele mai multe victime în plan internațional, cu un număr de minori ce a crescut de 10 ori în doar 2 ani, conform Raportului UE din 2020.

În acest context, România riscă o retrogradare internațională în TIER 3, alături de state care nu au capacitatea de a lupta împotriva traficului de persoane, precum cele de mai jos:

 


 

25. SOLICITARE privind procedura de adoptare a Hotărârii Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și a Planului național de acțiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022

 

ONG-urile semnatare, membre ale Rețelei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP), au luat cunoștință, cu mare dezamăgire, despre forma Proiectului de Hotărâre a Guvernului referitor la modificarea actualei Strategii naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 (SNITP), aflată în procedură de adoptare.  

Atragem atenția asupra faptului că aceste modificări conduc la un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile internaționale care monitorizează acest domeniu consideră că Guvernul României „nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”, țara noastră fiind, totodată, statul UE care oferă cele mai multe victime în plan internațional, cu un număr de minori ce a crescut de 10 ori în doar 2 ani, conform Raportului UE din 2020.

 


 

24. MEMORIU – AMICUS CURIAE PENTRU CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI

 

Rețeaua de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) solicită prin prezenta să fie încuviințată depunerea la dosar a următoarelor argumente prezentate în memoriul de mai jos, ÎN LEGĂTURĂ CU OBIECȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – PLx 125/2021; Legea nr. 196/2021, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

 


 

23. PUNCT DE VEDERE PRIVIND STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND RECUPERAREA CREANȚELOR PROVENITE DIN INFRACȚIUNI PENTRU PERIOADA 2021-2025

 

64 de ONG-uri membre ale Rețelei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoITP) și Federației Organizațiilor Neguvernamantale pentru Servicii Sociale- FONSS, în temeiul art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, au transmis către ANABI un set de opinii cu valoare de recomandare, referitoare la propunerea privind Strategia Națională privind Recuperarea Creanțelor Provenite din Infracțiuni pentru Perioada 2021-2025.
ONG-urile semnatare apreciază calitatea propunerii de politici publice și își exprimă sprijinul pentru măsurile preconizate și variantele de soluționare propuse, în special în ceea ce privește înființarea și funcționarea Fondului Național de Prevenire a Criminalității.

 


 

22. INFORMARE PUBLICĂ

 

Din data de 16 martie 2021, Silvia Tăbușcă s-a alăturat echipei Ministrului Justiției, Stelian Ion, fără a deveni membru de partid și păstrând-și calitatea de tehnocrat.

În acest context, Rețeaua de ONG-uri Împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) este reprezentată de Cerasela Bănică (CADO) – cerasela.banica@cado.org.ro, iar atribuțiile la nivelul Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică au fost delegate – persoană de contact fiind Alexandra Stroică – office@ecler.org.

 


 

21. SCRISOARE DE ÎNGRIJORARE PRIVIND DELEGAREA ÎN FUNCȚIA DE PROCUROR ȘEF SECȚIE (DIICOT)

 

Peste 75 de ONG-uri active în domeniul accesului liber la justiție sunt îngrijorate cu privire la felul în care, în continuare, au loc numirile unor procurori în funcții de conducere la DIICOT.

Drept urmare, solicită Consiliului Superior al Magistraturii să acorde maximă responsabilitate discuțiilor referitoare la ”Propunerea de delegare în funcția de procuror șef al Secției de combatere a infracțiunilor de terorism și a criminalității informatice din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a domnului FLECKHAMMER ROBERT”, ce se află pe ordinea de zi a CSM mâine, 2 februarie 2021.

ONG-urile consideră că orice funcție de conducere într-un parchet, cu atât mai mult în unul specializat precum DIICOT, ar trebui să fie ocupată de procurori cu activitate profesională solidă și necontestată. Din păcate, opinia publică a criticat felul în care unele dosare au fost instrumentate de către procurorul pentru care se solicită delegarea în funcția de procuror șef, în special dosarul magistraților și jurnaliștilor filați, precum și dosarul Radio România.

 


 

20.  RAPORT INDEPENDENT DE MONITORIZARE A MĂSURILOR ANTI-TRAFIC DE PERSOANE (NOIEMBRIE 2019 – NOIEMBRIE 2020)

 

La un an de la solicitarea trimisă Guvernului de către un grup de 63 de ONG-uri, prin care se solicita implementarea unor măsuri urgente anti-trafic de persoane, a fost publicat Raportul de monitorizare independentă din care rezultă lipsa totală de interes a Guvernului pentru reforme în acest domeniu.

 


 

19.  SCRISOARE DE ÎNGRIJORARE PRIVIND PROMULGAREA PROIECTULUI DE LEGE PL-X 101/09.03.2020

 

Constatăm cu profundă dezamăgire că la o săptămână de la publicarea Raportului Comisiei Europene pe trafic de persoane în care România este prezentată ca fiind statul cu cel mai mare număr de victime în plan european (pg. 26) și cu un număr de copii traficați în 2017-2018 de 10 ori mai mare decât în perioada de raportare precedentă (2015-2016 pg.34), Președintele României a promulgat o lege mai favorabilă pentru inculpații infracțiunilor de trafic de minori și pornografie infantilă.

Deși 108 ONG-uri au atras atenția Președintelui României asupra problemei din legea respectivă și au solicitat, în data de 13 octombrie 2020, retrimiterea legii în Parlament pentru completarea art. 154 alin.(4) în vederea revenirii la forma prevăzută de Codul penal la acel moment, Președintele a preferat să promulge legea în cauză și să trimită ONG-urilor o simplă informare nemotivată după ce legea fusese deja promulgată.

 


 

18.  SOLICITARE DE NEPROMULGARE A PROIECTULUI DE LEGE PL-X 101/09.03.2020

 

108 ONG-uri solicită Președintelui României să NU promulge legea în forma aprobată inițial de Parlamentul României deoarece aceasta ar deveni lege mai favorabilă pentru inculpații din multe dosare de trafic de minori și pornografie infantilă, și să trimită Proiectul de lege în Parlament pentru reexaminarea modificărilor art. 154 alin.(4) Cod Penal.

 


 

17.  MINISTRUL JUSTIȚIEI: ”GRUPURILE ORGANIZATE SE PROTEJEAZĂ… AVEM DE-A FACE CU UN FENOMEN CARE SE STRUCTUREAZĂ, SE ORGANIZEAZĂ, SE PERPETUEAZĂ ȘI SE CONECTEAZĂ ”

 

Înregistrările provin de la jurnalistul Radio România Iași, Mihaela Munteanu, și relevă magnitudinea fenomenului, dar și dificultățile cu care se înfruntă anchetatorii de bună credință. De altfel ministrul Justiției povestește cum a aflat la un eveniment al DIICOT despre practicile tot mai sofisticate ale rețelelor de trafic de persoane din România.

Unele dosare se adună din cauza deficitului de personal, altele bat pasul pe loc din cauza faptului că victimele sunt reticente în a comunica informațiile și infractorii sunt organizați. Dar adevărata cauză, în optica mea, care reclamă specializarea este că și infractorii s-au specializat. Eu îmi aduc aminte că acum zece ani de zile când citeam materiale despre traficul de persoane nu includeau forme de atragere a victimelor pe care le practică astăzi infractorii. Nu includeau informații despre o rețelizare atât de puternică a celor care se organizează pentru a face tragic de persoane, respectiv de minori. Nu includeau o internaționalizare certă a fenomenului. La ora aceasta, infractorii români sunt conectați sistematic cu infractori din alte țări. Nu numai din Europa. Dacă vorbim de crima organizată, deja crima organizată are contacte în zone de o criminalitate extremă și periculoasă, precum Mexic, de exemplu. Sunt clanuri de crimă organizată care la ora asta încearcă, testează și desfășoară uneori contacte cu grupuri infracționale din alte jurisdicții, nu numai europene. Deci această specializare și supra-specializare a infractorilor reclamă și o organizare din partea organelor de respectare a legii. Care să nu fie doar pe hârtie. Acest lucru este extrem de important. Nu ești specialist după ce ai făcut trei cursuri și câteva seminarii. E important să creștem acești specialiști și să-i păstrăm în echipe care lucrează lung timp împreună.”, remarcă Predoiu în cadrul comisiei de anchetă parlamentară.

Am asistat anul trecut la o reuniune a DIICOT. Am ținut să rămân la partea tehnică, unde nu s-au discutat dosare, s-au discutat probleme sistemice. Și erau acolo oameni din poliție, servicii, din zona CSM, deci era cam tot spectrul de instituții de aplicare a legii. Și am auzit acolo lucruri extrem de îngrijorătoare. Grupurile organizate se protejează. Nu mai e doar vorba că se feresc să fie descoperite și anchetate, de o atitudine defensivă. Avem de-a face cu o atitudine pro-activă de protecție deocamdată. Au drone cu care supraveghează supraveghetorii, au instalații de bruiaj și contra-filaj, folosesc mașini multiple  pentru a deruta mașinile de filaj. Practică deja forme sofisticate de protecție a actului infracțional în sine. Nu mai vorbim de traficanți care își văd de treaba lor. Avem de-a face cu un fenomen care se structurează, se organizează, se perpetuează și se conectează. Păi un astfel de fenomen nu poate fi combătut eficient decât supra-specializând în partea cealaltă, la noi”, a mai afirmat Predoiu.

 


 

16.  SOLICITARE DE DEPUNERE A UNUI PROIECT DE LEGE PRIVIND CĂUTAREA PERSOANELOR DISPĂRUTE

 

150 de ONG-uri solicită Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi începerea de urgență a unui dialog cu Guvernul României în vederea finalizării procesului de elaborare a legii privind căutarea persoanelor dispărute. Menționăm că în anul 2019 au fost înregistrate aproximativ 4.000 de cazuri de copii dispăruți, dintre care 10% nu au fost încă identificați. Tergiversarea nejustificată a adoptării unui act normativ, solicitat de cetățenii României după ”experimentul Caracal,” afectează în mod direct victimele disparițiilor și familiile acestora.

 


 

15.  PROPUNERE DE AMENDARE A PROIECTULUI DE ACT NORMATIV PRIVIND CĂUTAREA PERSOANELOR DISPĂRUTE, SUPUS DEZBATERII PUBLICE DE CĂTRE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

RoTIP apreciază activitatea Ministerului Afacerilor Interne de a iniția, în procedură de urgență, un proiect de act normativ care vizează căutarea persoanelor dispărute și, totodată, de a sublinia ”necesitatea stabilirii cu celeritate a măsurilor care să permită luarea, în cel mai scurt timp şi în parametri de eficienţă, a unor decizii strategice la nivelul Poliției Române cu privire la instituirea unor mecanisme adecvate de gestionare a fenomenului persoanelor dispărute.”

Atragem atenția asupra faptului că numeroase articole din cadrul acestui proiect de act normativ restrâng libertăți constituționale, iar eliminarea sau modificarea acestor articole ar face procedurile de căutare a unei persoane dispărute complet ineficiente. Ne raliem poziției APADOR-CH care menționează că, în conformitate cu art. 115(6) din Constituția României, Guvernul poate să emită ordonanțe de urgență care, printre altele, NU afectează libertățile constituționale. Cum prezentul act normativ, pentru a fi eficient, trebuie să interfereze în anumite condiții cu drepturi fundamentale, adoptarea lui poate fi făcută doar printr-un act normativ de tip ”lege”, adoptat în procedură de urgență în Parlament.

Prin urmare, solicităm Ministerului Afacerilor Interne să revină la forma inițială a prezentului act normativ, aceea de ”lege”, și să demareze cât mai repede procedura de adoptare a acestuia. Orice continuare a tergiversării în procedura de adoptare a acestui act normativ afectează în mod direct posibilitatea de identificare rapidă a persoanelor care dispar zilnic.

 


 

14.  REȚEAUA DE ONG-URI ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE (RoTIP) – SCRISOARE DESCHISĂ ”CUI FOLOSEȘTE SECRETIZAREA DOSARELOR PENALE ALE TRAFICANȚILOR DE FIINȘE UMANE?”

 

Organizațiile semnatare solicită Ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii să explice de ce toate dosarele de trafic de minori şi de trafic de persoane au fost șterse de pe portalul instanţelor de judecată, cine a luat acestă decizie și să publice toate documentele de fundamentare și avizare a acestei decizii. Va rugăm să explicați de ce această decizie a fost adoptată fără nici o consultare publică prealabilă în care să fie discutate și soluții alternative.

 


 

13.  REȚEAUA DE ONG-URI ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE (RoTIP) A OPRIT ADOPTAREA PROIECTULUI DE ORDIN AL M.A.I.!

 

Rețeaua de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) a reușit să oprească adoptarea proiectului de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne prin care ANITP dobândea competența de a evalua activitatea societății civile în lupta anti-trafic.

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat reprezentanții Rețelei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) despre retragerea din procesul de aprobare a Proiectului de Ordin al Ministrului  Afacerilor Interne  pentru  modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane prin care se propunea monitorizarea și evaluarea activității organizațiilor neguvernamentale de către Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Decizia Ministerului a intervenit în urma dezbaterii publice privind Proiectul de Ordin respectiv, care a avut loc online în data de 11 august 2020, în cadrul căreia reprezentanții Rețelei au solicitat eliminarea prevederilor cu privire la monitorizarea și evaluarea activității organizațiilor non-guvernamentale de către ANITP, aspect care încalcă principiile democratice, fiind în contradicție cu prevederile Constituției României privind libertatea de asociere a organizațiilor neguvernamentale și cu legislația europeană anti-trafic.

 


 

12.  CONSTITUIREA UNEI REȚELE DE ONG-URI CARE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE

 

Pentru a marca Ziua Mondiala Împotriva Traficului de Persoane, 15 ONG-uri cu activitate în domeniul luptei împotriva traficului de persoane și al protecției victimelor, s-au constituit din 30 iulie 2020 într-o rețea informală. Deși România este țara europeană cu cele mai multe victime exploatate, până la acest moment nu a existat o rețea de ONG-uri care să activeze în domeniu.

 


 

11.  GUVERNUL ROMÂNIEI ÎN PLINĂ PANDEMIE VREA SĂ CONTROLEZE ONG-URILE ACTIVE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE!

 

Considerăm că dorința ANITP de monitorizare și evaluare a activităţii desfăşurate în domeniul luptei împotriva traficului de persoane de către organizaţiile neguvernamentale reprezintă o gravă încălcare a libertății de acțiune și exprimare a societății civile și totodată o îngrădire a valorilor democratice.

 


 

10. PETIȚIE NAȚIONALĂ – TRAFICUL DE PERSOANE ESTE O AMENINȚARE SERIOASĂ LA ADRESA SECURITĂȚII UMANE ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE

 

Luând în considerare obligațiile instituțiilor Statului Român de a-și proteja cetațenii împotriva încălcării grave a demnității și drepturilor fundamentale și de a reduce fenomenele ce afectează direct securitatea națională, noi – un grup de 63 de ONG-uri – apelăm la actorii sus-menționați pentru a eficientiza acțiunile împotriva rețelelor de trafic de persoane și a proteja cetățenii români, în special pe cei minori.

Petiția publică: PETIȚIE NAȚIONALĂ – TRAFICUL DE PERSOANE ESTE O AMENINȚARE SERIOASĂ LA ADRESA SECURITĂȚII UMANE ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE

Raspunsuri din partea autoritatilor statului român:

 


 

9. CAZUL ȚĂNDĂREI

 

Ca membru al societății civile, ECLER a coagulat un grup inițial de 25 de ONG-uri, atât din România cât și din străinătate, cu preocupări în sfera luptei anti-corupție și a crimei organizate, pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra cazului de trafic de minori cunoscut sub numele de ”cazul Țăndărei”.

Mai multe detalii aici: http://www.ecler.org/ro/advocacy-cazul-tandarei/

 


 

8. TRANSPLANT DE ORGANE

 

Încă din 2014, membrii ECLER au militat pe lângă autoritățile naționale, Comisia Europeană și structurile diplomatice din România în vederea reglementării coerente în materie de transplant și prelevare de organe.

Mai multe detalii aici: http://www.ecler.org/ro/advocacy-organe/

 


 

7. EDUCAȚIE JURIDICĂ ÎN ȘCOLI

 

ECLER este membru al Mișcării Naționale privind Promovarea Educației Juridice în Școli, inițiată de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Educației Naționale, la solicitarea mai multor ONG-uri din România.

 


 

6. SUSȚINEREA UNUI REPREZENTANT AL SOCIETĂȚII CIVILE ÎN CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

ECLER – alături de APADOR-CH, Funky Citizens, Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, Expert Forum (EFOR), FDSC, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS, Cere Participare, Grupul Autonom pentru Democrație Participativă – GADP, ActiveWatch, Romanian Center for European Policies (CRPE), Asociația Pro Democrația, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, Maliția Spirituală, Centrul de Investigații Media, APDD – Agenda 21, Code4Romania, Human Catalyst, Greenpeace Romania – susține candidatura lui Codru Vrabie pentru CSM.

Mai multe detalii aici: http://www.apador.org/blog/apador-ch-il-propune-pe-codru-vrabie-ca-membru-al-csm-din-partea-societatii-civile/

 


 

5. SCRISOARE DESCHISĂ – RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN TURCIA

 

ECLER, alături de alte 17 ONG-uri solicită reprezentanților României să acționeze în concordanță cu valorile care stau la baza comunității transatlantice, din care România face parte, și să ia poziție față de evoluțiile alarmante din aceste zile din Turcia, să facă demersurile necesare, care se înscriu în limitele mandatului democratic pe care îl au de la poporul român, pentru a reafirma necesitatea respectării, în aceste zile fierbinți, a drepturilor omului, a independenței justiției și a statului de drept în Turcia.

Mai multe detalii aici: http://www.petitieonline.com/scrisoare_deschisa_pentru_respectarea_drepturilor_omului_in_turci

 


 

4. SCRISOARE DESCHISĂ – CONSILIUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII CONVENȚIEI PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

 

ECLER, alături de alte 12 ONG-uri, critică impedimentele întâmpinate de fosta președinte a CMICDPD, și solicită Senatului României și Guvernului să intervină pentru aplicarea cu celeritate a legii, pentru a stopa crimele din centrele de plasament și pentru a asigura persoanelor cu dizabilități din România un tratament demn, conform cu valorile asumate de România privind protejarea drepturilor fundamentale ale omului.

Mai multe detalii aici: http://www.crj.ro/scrisoare-deschisa-consiliul-de-monitorizare-a-implementarii-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/

 


 

3. COMITETULUI INTERMINISTERIAL – COALIȚIA NAȚIONALĂ PENTRU INTEGRAREA REFUGIAȚILOR

 

ECLER, alături de alte 22 de ONG-uri, solicită Premierului, Dacian Cioloș, deblocarea activității Comitetului Interministerial – Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților, comunicarea numelui persoanei responsabile de coordonarea comitetului și componența secretariatului tehnic.

https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=http://www.inovarepublica.ro/wp-content/uploads/2016/10/Scrisoare-deschisa-deblocarea-Coalitiei-pentru-Integrarea-Refugiatilor.doc&hl=ro

Mai multe detalii aici: http://www.inovarepublica.ro/23-de-ong-uri-ii-cer-prim-ministrului-dacian-ciolos-deblocarea-activitatii-comitetului-interministerial-coalitia-nationala-pentru-integrarea-refugiatilor

 


 

2.  REGLEMENTAREA AGENȚIILOR DE PLASARE A FORȚEI DE MUNCĂ

 

ECLER a lansat și coordonează Grupul de lucru privitor la amendarea Legii 151/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Acest act normativ este depășit de realitățile sociale din România și trebuie să fie amendat în conformitate cu nevoile actuale.

Ca urmare a întâlnirii din data de 31 martie 2016, Grupul de lucru a concluzionat:

  1. adaptarea, în regim de urgență, a legislației naționale privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate la standardele internaționale ale Organizației Mondiale a Muncii, în special la Convenția 181 (art.7) prin eliminarea taxelor – directe sau indirecte – aplicate la recrutarea (sau medierea) persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în afara granițelor;
  2. necesitatea acreditării în plan național a agenților de plasarea a forței de muncă în străinătate și reglementarea mai detaliată a drepturilor și obligațiilor acestora;
  3. crearea unei baze de date cu românii plasați la muncă în străinătate care să fie accesibilă tuturor actorilor ce ar putea contribui la o mai bună protecție a românilor din afara granițelor (Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției);
  4. crearea unor programe naționale de informare a românilor interesați de un loc de muncă în afara granițelor, despre drepturile pe care le au și provocările cu care se pot confrunta, precum și despre instituțiile, agențiile, ONG-urile la care pot apela atunci când drepturile lor sunt încălcate;
  5. încurajarea, la repatriere, a victimelor traficului de persoane exploatate prin muncă să se adreseze autorităților competente să sancționeze astfel de practici și crearea unor servicii adaptate nevoilor specifice acestui tip de victime, care – în prezent – nu există în România.

 


 

1.  POLIȚIE JUDICIARĂ UNIC SUBORDONATĂ PROCURORULUI DIICOT

 

Încă din 2012, membrii ECLER au militat pe lângă autoritățile naționale, Comisia Europeană și structurile diplomatice din România în vederea creării unei structuri de poliție judiciară pe lângă DIICOT, după modelul DNA.

Această măsură este în curs de implementare în conformitate cu modificările aduse de Ordonanța de urgență 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal care la art. 2 prevede:

„Art. 9.1. – (1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor direcţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.

(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.

(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară în cadrul direcţiei se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.

(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.

(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”